Conferentiar univ. dr. Cosmin Dragoste despre „statuile porno”, ”statuile horror” si ”aleea portal” din Botanica

0
1944

Joia trecută, aflându-mă în sediul Digi Craiova, să fac un contract și așteptând ca tot românul la coadă, mă uit la tv. Toate setate pe Digi, logic. Și ce să văd eu? Mare știre națională, furie proletară că făcu și drese Olguța la Craiova. Mă așteptam să arate că asfaltează, că aduse aducțiunea de la Izvarna (visul craiovenilor de zeci de ani), mă rog, chestiuni gospodărești. Dar nuuu…Craiova era pe știrile naționale că cică niște statui horror în Grădina Botanică. Unele de speriară bunicile și copiii. Băgară groaza în olteni. Instantaneu începură să curgă pe telefon mesaje de la prieteni din toată țara, care vedeau și ei în același moment la tv ororile din Bănie și mă întrebau care e treaba.

Să o luăm metodic.

Disclaimer: știți foarte bine din toate postările mele că nu sunt fanul vreunui partid, însă aici nu vorbim despre partide, ci despre oameni.

1. Mă așteptam să văd pe știrile naționale ceva despre Grădina Botanică din Craiova. O bijuterie horticolă și un parc ce renaște și se transformă minunat. Acest monument ajunsese o ruină, o paragină rușinoasă. În toate mandatele sale, actualul primar al Craiovei s-a zbătut să îi redea frumusețea, să o facă punct de atracție și de recreere. Și rezultatele se văd. Desigur că mai e destul de făcut, suprafața este mare, dar cine știe istoria degradării acestui parc, nu are cum să nu aprecieze prefacerea ei radicală. Nu trebuie să mă credeți pe cuvânt, dați o tură prin ea, dacă aveți vreodată drum prin Craiova.
2. Revenim la statui. Care nu sunt doar „horror”, ci unele sunt cu țâțele goale, așa cum citeam prin presa locală. Grav. Foarte grav. Nu e locul să fac aici istoria esteticii și a artei, să vorbesc despre nuditatea artistică. Pentru că e mult de spus. „Statuile porno”, citeam tot pe la presa craioveană. Dacă nivelul tău gradual de receptare artistică a rămas elevat la pornhub, păi, atunci, porno o să vezi în orice act artistic.
3. Statuile împricinate au fost amplasate tematic pentru Halloween. Este vorba despre o alee denumită „Tărâmul de dincolo”. Bine de tot gândită și realizată. Cine a făcut-o, a făcut-o cu cap. Îmi cer scuze că nu sunt foarte precis aici, dar cred că a fost realizată în colaborare cu Casa de Cultură „Traian Demetrescu”. Dacă mă înșel, mea culpa. Oricum, acolo e un mecanism ideatic bine transpus în imagine artistică acordată nu doar pe efect, ci și pe maniera de activare a receptorilor estetici. Și nu e pentru savanți făcută, stați liniștiți.
4. Aleea are in capăt o ușă, ca de castel. Un portal. Un „de-nivelator”, un marcaj ce indică ruperea de nivel. Trecerea dincolo. Transcenderea. Deschiderea către cealaltă lume. A umbrelor. A manifestărilor nerealizate deplin în această existență. Impactul este major. Imaginea de ansamblu se susține coerent. Este exact ca lumea astralului inferior, unde numai naivii în științele ezoterice au impresia că întâlnesc zâne și elfi. Sau ca o incursiune în subconștient, unde ies la iveală toți „monștrii” noștri. Replicări, duplicări, implicări de scheme cognitive nocive, de impulsuri distructive, de autosabotari, de delegări volitive.
5. Citeam prin presa locală că se plângeau două bunicuțe că li s-au speriat nepoțeii. Acum depinde și cât explici și cum te implici când mergi cu copilul undeva. Puștiul meu nu doar că nu s-a speriat niciodată de statuile „horror”, dar se și joacă foarte mult pe această alee. Pentru el, statuile reprezintă locuitori ai altor planete, toată aleea este o călătorie prin univers. Unii sunt locuitorii de pe Venus, alții, de pe Jupiter, Neptun, Pluto, Haumea, Make-Make, Marte etc. Și pe toți îi vede, culmea, pașnici. Și ca al meu sunt mulți copii, din ceea ce am discutat cu prieteni (de asta am și stat atât până să scriu, fiindcă am cules feedback de la destule cunoștințe care își plimbă copiii prin Botanică).
6. Nu pot să nu atac tema mea favorită: dublul standard. Țineți minte expoziția kitsch a Clotildei din incinta Primăriei? Când adusese niste realizări artistice nu hidoase, nu despre asta este vorba, ci de o calitate artistică vecină bună de tot cu rebutul. Și, la oroarea generală, au sărit la comandă „influensării” progresiști și tot felul de neica nimeni deveniți, brusc, experți în artă, să ne pună la colț că noi nu ne pricepem la artă. Deci cum e, fariseilor?

7. Pentru cei care nu sunt din Craiova și văd tot felul de știri tembele despre oraș: campania aceasta cu iz artistic este coordonată, ca mai toate campaniile oltene de aruncat cu rahat în ventilator, de două personaje imunde în gândire și acțiune. Unul, un fost consilier local, eternă speranță a culturii și cică om de afaceri, altul, de aceeași speță, derulând și el afaceri cu tot felul de izuri pestilențiale și mare Mecena al campaniilor de vânătoare de vrăjitoare din Craiova.

Cosmin Dragoste 

Conferentiar univ. dr. la Universitatea din Craiova, Facultatea de Litere